Calendar Bacalaureat 2012

CALENDARUL (graficul) examenului de bacalaureat – 2012

Sesiunea iunie-iulie 2012

28 – 30 mai 2012
Înscrierea candidatilor la prima sesiune de examen
1 iunie 2012
Încheierea cursurilor pentru clasa a XII-a/a XIII-a
11 - 13 iunie 2012
Evaluarea competentelor lingvistice de comunicare orala în limba româna – proba A
13 - 15 iunie 2012
Evaluarea competentelor lingvistice de comunicare orala în limba materna – proba B
18 – 22 iunie 2012
Evaluarea competentelor digitale – proba D
25 - 27 iunie 2012
Evaluarea competentelor lingvistice într-o limba de circula.ie interna.ionala – proba C
2 iulie 2012
Limba si literatura româna – proba E)a) – proba scrisa
3 iulie 2012
Limba si literatura materna – proba E)b) – proba scrisa
4 iulie 2012
Proba obligatorie a profilului – proba E)c) – proba scrisa
6 iulie 2012
Proba la alegere a profilului si specializarii – proba E)d) – proba scrisa
8 iulie 2012
Afisarea rezultatelor
9 iulie 2012
Depunerea contestatiilor (orele 08:00 – 12:00)
10 -12 iulie 2012
Rezolvarea contestatiilor
13 iulie 2012
Afisarea rezultatelor finale


Sesiunea august-septembrie 2012

16 – 20 iulie 2012
Înscrierea candidatilor la a doua sesiune de examen
20-21 august 2012
Evaluarea competentelor lingvistice de comunicare orala în limba româna – proba A
20-22 august 2012
Evaluarea competentelor lingvistice de comunicare orala în limba materna – proba B
21 -22 august 2012
Evaluarea competentelor lingvistice într-o limba de circula.ie interna.ionala – proba C
23 - 24 august 2012
Evaluarea competentelor digitale – proba D
27 august 2012
Limba si literatura româna – proba E)a) – proba scrisa
28 august 2012
Limba si literatura materna – proba E)b) – proba scrisa
29 august 2012
Proba obligatorie a profilului – proba E)c) – proba scrisa
31 august 2012
Proba la alegere a profilului si specializarii – proba E)d) – proba scrisa
2 septembrie 2012
Afisarea rezultatelor (pâna la orele 16:00) si depunerea contestatiilor (orele 16:00 – 20:00)
3-4 septembrie 2012
Rezolvarea contestatiilor
5 septembrie 2012
Afisarea rezultatelor finale

Nota: La solicitarea comisiilor de bacalaureat judetene/a municipiului Bucuresti sau din proprie initiativa, Comisia Nationala de Bacalaureat poate aproba prelungirea perioadelor de sustinere a probelor de evaluare a competentelor digitale sau lingvistice

Citeste mai departe...

Sesiunea August-Septembrie Bacalaureat 2011

Conform calendarului de desfasurare a Examenului de Bacalaureat 2011, sesiunea a doua august-septembrie va avea loc in perioada 23 august - 7 septembrie 2011. Înscrierea candidatilor la a doua sesiune a examenului de bacalaureat se face, prin fisa-tip informatizata, la secretariatele liceelor pe care acestia le-au absolvit, în perioada 11-15 iulie 2011. Inscrierea se face pe baza actelor prezentate (certificat de nastere si,dupa caz, de casatorie, un act de identitate, foaia matricola, adeverinta cu notele la probele pentru care solicita recunoasterea notelor).
Pentru candidatii din seriile anterioare, în situatia schimbarii domiciliului în alta localitate, mentionata ca atare în buletinul/cartea de identitate, candidatii se pot înscrie pentru a sustine bacalaureatul la o unitate de învatamânt de acelasi profil, stabilita de comisia de bacalaureat judeteana din judetul în care se afla noul domiciliu al candidatului.

Recunoasterea probelor promovate anterior

Candidatii care au participat si au fost respinsi la sesiuni anterioare de bacalaureat organizate începând cu anul 2003 si care solicita recunoasterea unor probe promovate în aceste sesiuni, vor prezenta la înscriere si o adeverinta, eliberata de unitatea de învatamânt absolvita, din care sa reiasa rezultatele obtinute la examenul de bacalaureat în sesiunile mentionate.
Recunoasterea unora dintre probele promovate în sesiunile anterioare, pentru sesiunea curenta, este conditionata de solicitarea scrisa de recunoastere a probelor promovate în sesiunile mentionate la Art. 4., care se face în momentul înscrierii pentru una dintre sesiunile anului 2011. Candidatii vor preciza în fisa de înscriere probele si disciplinele corespunzatoare la care doresc sa li se recunoasca rezultatele obtinute. În fisa de înscriere se specifica, de asemenea, probele pe care solicita sa le sustina, respectiv disciplina pe care doresc sa o sustina la fiecare proba, precum si tipul de subiect pentru disciplina respectiva.

Nedepunerea cererii de recunoastere a uneia dintre probele promovate într-o sesiune conduce la prescrierea dreptului de a solicita recunoasterea notei initiale. În cazul în care candidatul a sustinut, în sesiuni succesive, aceeasi proba, la o eventuala noua cerere de recunoastere a probei respective, i se va recunoaste ultima nota obtinuta la aceasta proba.

Candidati eliminati 

Candidatii care au fost eliminati de la o proba, pentru frauda sau tentativa de frauda, nu mai au dreptul de a participa la urmatoarele doua sesiuni ale examenului de bacalaureat. Acestia vor relua integral examenul de bacalaureat, cel mai devreme în a treia sesiune dupa cea în timpul careia au fost eliminati.

Citeste mai departe...

Graficul Examenului de Bacalaureat 2011

Ministerul Educatiei a aprobat calendarul examenului de bacalaureat 2011. Pentru a veni in ajutorul vostru, postam aici calendarul bac 2011.

Calendar Bacalaureat 2011 prima sesiune

Sesiunea iunie-iulie 2011

23 – 27 mai 2011 Înscrierea candidatilor la prima sesiune de examen
27 mai 2011 Încheierea cursurilor pentru clasa a XII-a/a XIII-a
6 - 8 iunie 2011 Evaluarea competentelor lingvistice de comunicare
orala în limba româna – proba A
8 - 10 iunie 2011 Evaluarea competentelor lingvistice de comunicare
orala în limba materna – proba B
13 – 17 iunie 2011 Evaluarea competentelor digitale – proba D
20 - 23 iunie 2011 Evaluarea competentelor lingvistice într-o limba de
circula ie interna ionala – proba C
27 iunie 2011 Limba si literatura româna – proba E)a) – proba scrisa
28 iunie 2011 Limba si literatura materna – proba E)b) – proba
scrisa
29 iunie 2011 Proba obligatorie a profilului – proba E)c) – proba
scrisa
1 iulie 2011 Proba la alegere a profilului si specializarii – proba
E)d) – proba scrisa
3 iulie 2011 Afisarea rezultatelor
4 iulie 2011 Depunerea contestatiilor (orele 08:00 – 12:00)
5 - 7 iulie 2011 Rezolvarea contestatiilor
8 iulie 2011 Afisarea rezultatelor finale

Sesiunea august-septembrie 2011

11 – 15 iulie 2011 Înscrierea candidatilor la a doua sesiune de examen
22-23 august 2011 Evaluarea competentelor lingvistice de comunicare
orala în limba româna – proba A
22-24 august 2011 Evaluarea competentelor lingvistice de comunicare
orala în limba materna – proba B
23 -24 august 2011 Evaluarea competentelor lingvistice într-o limba de
circula ie interna ionala – proba C
25 - 26 august 2011 Evaluarea competentelor digitale – proba D
29 august 2011 Limba si literatura româna – proba E)a) – proba scrisa
30 august 2011 Limba si literatura materna – proba E)b) – proba
scrisa
31 august 2011 Proba obligatorie a profilului – proba E)c) – proba
scrisa
2 septembrie 2011 Proba la alegere a profilului si specializarii – proba
E)d) – proba scrisa
4 septembrie 2011 Afisarea rezultatelor (pâna la orele 16:00) si depunerea
contestatiilor (orele 16:00 – 20:00)
5-6 septembrie 2011 Rezolvarea contestatiilor
7 septembrie 2011 Afisarea rezultatelor finale

Citeste mai departe...

Pregatire Matematica bac 2012

In continuare vom prezenta doua materiale de pregatire pentru proba de matematica a examenului de bacalaureat 2012. Daca vrei sa iei nota 10 la matematica, incepe sa te pregatesti inca de pe acum!

Primul tabel contine derivatele functiilor elementare si operatii cu functii derivabile (click pe poze pentru marire):

Al doilea tabel contine formule trigonometrice

 

Un alt articol interesant pentru bacalaureat se refera la Puncte de extrem si puncte de inflexiune.

Citeste mai departe...

Puncte de extrem si puncte de inflexiune

Bine v-am gasit in 2011! Va dorim un an excelent si mult succes la examene!
Pentru cei care se pregatesc pentru examenul de bacalaureat la matematica, va prezentam cateva consideratii teoretice despre determinarea punctelor de extrem si a punctelor de inflexiune pentru o functie.

Fie f: (a, b) -> R o functie de doua ori derivabila si x un punct din (a, b).
1. Daca  derivata f' se anuleaza in x si isi schimba semnul, atunci x este punct de extrem local pentru f, si anume:
     a) Daca derivata f' este negativa la stanga lui x si pozitiva la dreapta lui x, atunci punctul x este punct de minim local al functiei f;
     b) Daca derivata f' este pozitiva la stanga lui x si negativa la dreapta lui x, atunci punctul x este punct de maxim local al functiei f.

Observatii.
Conditia ca derivata f' sa isi schimbe semnul in punctul x este esentiala; nu este suficient doar sa se anuleze in x. De exemplu, f: R -> R, f(x) = x^3, f'(x) = 3x^2. f'(0) = 0. Dar x = 0 nu este punct de extrem deoarece f' nu isi schimba semnul in x = 0. Asadar, conditia f'(x) = 0 nu implica nu necesitate ca x este punct de extrem.
Daca x este punct de extrem, atunci f'(x) = 0.
2. Daca derivata a doua f'' se anuleaza in punctul x si isi schimba semnul in x, atunci x este un punct de inflexiune pentru functia f. Din nou, shimbarea semnului este o conditie esentiala.
3. Daca derivata f'(x) > 0 pentru orice x din intervalul (a, b), atunci f este strict crescatoare pe intervalul (a, b).
4. Daca derivata f'(x) < 0 pentru orice x din intervalul (a, b), atunci f este strict descrescatoare pe intervalul (a, b).

5. Daca a doua derivata f''(x) > 0 pentru orice x din intervalul (a, b), atunci f este convexa pe intervalul (a, b).
6. Daca f''(x) < 0 pentru orice x din intervalul (a, b), atunci f este concava pe intervalul (a, b).
7. Fie x0 un punct de extrem local al functiei f.
Daca f''(x0) > 0, atunci x0 este punct de minim local pentru f.
Daca f''(x0) < 0, atunci x0 este punct de maxmim local pentru f.

Exemplu.  Sa se determnine punctele de extrem ale functiei f: R -> R,  f(x) = sin(x).
Functia sin(x) fiind periodica cu perioada principala T = 2pi, este suficient sa studiem comportarea ei pe un interval de lungime T si sa adugam la final 2*k*pi (k - intreg) la solutiile obtinute. Vom analiza functia pe intervalul [0, 2*pi).
Avem f'(x) = cos(x).
Determinam radacinile primei derivate: f'(x) = 0 <=> cos(x) = 0 <=> x = pi/2, x = 3*pi/2.
Cum f'(x) = cos(x) este functie continua, ea pastreaza semn constant pe un interval in care nu se anuleaza.
f'(0) = 1 > 0 => f'(x) > 0 pentru x in [0, pi/2)
f'(pi) = -1 < 0 => f'(x) < 0 pentru x in (pi/2, 3*pi/2).
f'(3*pi/4) = sqrt(2) / 2 > 0 => f'(x) < 0 pentru x in (3*pi/2, 2*pi).
Rezulta ca x = pi/2 este punct de maxim al functiei sinus, iar valoarea maxima este sin(pi/2) = 1 si x = 3*pi/2 este punct de minim al functiei sinus, iar valoarea minima este sin(3*pi/2) = -1.
In fianl, punctele de extrem ale functiei sinus sunt (2k+1)pi/2, k intreg.

Pentru o lista cu derivatele functiilor si formule trigonometrice puteti citi articolul Pregatire Matematica bac 2011.

Graficul functiei sinus

Citeste mai departe...

Baltagul - demonstratie roman

                       BALTAGUL

                                       de Mihail Sadoveanu
                            -roman-

    Romanul este opera epică în proză, de mare întindere, cu o acţiune complexă şi complicată, ce se desfăşoară pe mai multe planuri narative, cu conflicte puternice şi personaje numeroase, oferind o imagine amplă şi profundă asupra vieţii.
    Mihail Sadoveanu este unul dintre cei mai de seamă prozatori din literatura română, iar opera literara Baltagul ocupă un loc aparte în creaţia sadovineană.

    Tema centrală a acestui roman este căutarea şi cunoaşterea adevărului, în spiritul adevărului şi a tradiţiei.    Fiind o operă epică, romanul Baltagul are narator (la persona a III-a), acţiune în timp şi spaţiu, personaje, iar modul predominant de expunere este naraţiunea. De asemenea, acţiunea este se structurează în momentele ale subiectului literar.
    În expoziţie, Vitoria Lipan se gândeşte la soţul ei, Nechifor, plecat la Dorna după oi, devenind din ce în ce mai îngrijorată de tăcerea lui.
    În intrigă, ea hotărăşte definitiv să plece pe urmele lui Nechifor, împreună cu Gheorghiţă.
    Desfăşurarea acţiunii cuprinde căutările înfrigurate ale Vitoriei. După un drum anevoios, asemenea unui labirint presărat de dificultăţi, îi descoperă pe cei doi ciobani care l-au asasinat pe Nechifor – Ilie Cuţui şi Calistrat Bogza.
    Acţiunea atinge punctul culminat la paznicul înmormântării, când Vitoria reface, în prezenţa autorităţilor, punct cu punct momentul crimei.

    În deznodământ, atingându-şi scopul, Vitoria se pregăteşte de plecare pentru a duce la îndeplinire noi treburi presante.
    Fiind un roman, această operă are o acţiune complexă şi mai complicată decât a schiţei şi a nuvelei. Aşadar, acţiunea se întinde pe parcursul a şaisprezece capitole în care sunt narate acţiunile Vitoriei Lipan. Totodată acţiunea Baltagului cunoaşte o mare mobilitate în timp şi spaţiu, derulându-se de toamna până primăvara, într-un perimetru foarte vast.
    O altă trăsătură a romanului şi prezentă în Baltagul este numărul mare de personaje. Astfel, există personaje principale (Vitoria, Nechifor Lipan, Gheorghiţă), secundare (Minodora, preotul Dănilă, Calistrat Bogza, Ilie Cuţui) sau episodice (moş Pricop, funcţionarii Prefecturii Neamţ), personaje ce au o importanţă deosebită în desfăşurarea acţiunii, contribuind la descoperirea adevărului.
    Prin intermediul acţiunii şi al personajelor, Mihail Sadoveanu oferă o imagine ampla şi profundă a vieţii, aspect ce ilustrează o altă trăsătură a romanului. Astfel, el zugrăveşte modul de viaţă patriarhal al oamenilor de la munte, obiceiurile legate de evenimentele cruciale ale existenţei umane – botezul, nunta, moartea -, dar şi lumea oraşului în timpul pătrunderii unei civilizaţii.
    Vitoria Lipan este personajul principal al acestui roman. Ea este o femeie harnică şi pricepută deoarece conduce o gospodărie grea, ştie toate rosturile casei, ştie să-şi vândă produsele, având iscusinţa de negustor. Prevăzătoare, îşi duce banii la preot pentru a nu fi prădată. Vitoria se comportă ca un adevărat detectiv feminin, deşi e neumblată prin lume, este o bună cunoscătoare a sufletului omului, culege cu abilitate informaţiile, ştie să-i tragă de limbă pe cei pe care îi întâlneşte, devine iscoditoare când află cea mai mică pistă.
    În concluzie, având toate caracteristicile menţionate anterior, opera literară Baltagul este un roman.

Citeste mai departe...

Enigma Otiliei - comentariu

Continuam pregatirea pentru examenul de bacalaureat 2011 la limba si literatura romana cu un comentariu referitor la romanul "Enigma Otiliei" de George Calinescu. "Enigma Otiliei" este un roman modern obiectiv, realist, de tip balzacian.

Alegerea Otiliei

Afecţiunea dintre Felix şi Otilia se naşte şi creşte sub semnul situaţiei familiale a eroilor. Este o dragoste între doi orfani, care tind să se protejeze reciproc. Otilia are faţă de Felix atenţii părinteşti. El găseşte în ea tot ce i-a „lipsit în copilărie”. Relaţia lor e la fel de complexă ca şi aceea care îi implică pe Pascalopol şi pe Otilia. „Nu Otilia are vreo enigmă, ci Felix crede că le are”, explică romancierul.

În comparaţie cu Felix, mai previzibil, mai „dogmatic”, Otilia se arată până aproape de ultimele pagini ca o sumă intactă de virtualităţi, o încarnare a libertăţii interioare. Aparent ilogice, nejustificate, actele ei sunt, privite din această perspectivă, foarte coerente, motivate, subsumabile toate unei voinţe acute de independenţă: „Sunt foarte capricioasă, vreau să fiu liberă”, i se destăinuie odată lui Felix, pentru a reveni într-o altă ocazie cu precizarea că-şi detestă condiţia socială: „Aş vrea să fug undeva, să zbor. Ce bine de tine că eşti liber. Aş vrea să fiu băiat”. 

În acest mod se explică fuga finală cu Pascalopol, motivată de instinct: Otilia îl alege pe acela care nu-i răpeşte libertatea şi nu-i impune constrângeri, fie ele şi de ordin afectiv. Mai târziu, când fata se fixează într-o categorie, ea nu mai e decât copia fără personalitate a celei dintâi. Speriat, Felix descoperă trăsăturile adolescentei în fotografia pe care i-o arată Pascalopol, dar nu recunoaşte nimic din aerul de femeie mondenă, obişnuită cu viaţa pe care, cu câţiva ani înainte, o considera prea puţin interesantă.

In timp ce Felix stie ce vrea – o cariera de succes, sa fie primul in domeniul sau si sa se casatoreasca cu fata, ea viseaza la  un viitor  aventuros si  testeaza capacitatea baiatului de a trece peste suferinta provocata de dragostea neimplinita in noaptea cand vine la el in camera, facandu-l pe Felix sa aiba certitudinea ca este iubit  si apoi parasindu-l.

Îl părăseşte pe Felix cu, bănuim, motivul paradoxal de a fi mai aproape de el. Ca se semn al tutelei sentimentale, la care nu renunţă nici în această ipostază, îi lasă o fotografie. Cu inteligenţa lui mai exersată, mai sensibilizată la idei, Wiessmann îi sesizează paradoxul sufletesc: „Orice femeie care iubeşte un bărbat fuge de el, ca să rămână în amintirea lui ca o apariţie luminoasă. Domnisoara Otilia trebuie sa fie o fata foarte inteligenta”. Desi usor exaltata, afirmatia este indreptatita pentru ca personajul sintetizeaza tot atata sentiment cat si ratiune. In timp ce Felix de-abia descopera lumea, Otilia are deja o conceptie bine definita despre viata. Ciudat, dar întru totul verosimil în această ordine de idei, este că „eliberarea” tânărului de sub puterea unei imagini (imaginea onirică a Otiliei) se produce prin substituirea acesteia prin alta. Întâlnindu-şi peste ani rivalul vârstnic, dar norocos, acesta „scoase din buzunar o fotografie care înfăţişa o doamnă foarte picantă, gen actriţă întreţinută, şi un bărbat exotic, cu floare la butonieră. Fotografia era făcută la Buenos Aires”.

           

Iubind luxul, muzica şi desfoindu-se parcă într-o necurmată feminitate, Otilia rămâne într-o penumbră de mister, în tot romanul. Enigma ei este însăşi feminitatea ei, mereu proaspătă, de un magnetism care diformează şi pe avarul Costache şi chiar pe cei mai aprigi duşmani ai ei. Este de adâncă psihologie scena în care Otilia vine, noaptea, să i se ofere lui Felix, după ocoluri şi reticenţe numeroase, în speranţa că tinereţea va birui interesul. Platonismul mistic al tânărului este un semn că feminitatea ei nu se înşeală; căsătoria cu Pascalopol, părăsirea lui şi fuga cu un conte străin sunt consecinţe fireşti ale aceleiaşi feminităţi profunde. (Pompiliu Constantinescu)

Citeste mai departe...

Rezolvari logica si argumentare Bac 2011

Pentru pregatirea examenului de Bacalaureat 2011, va recomand subiectele din anul 2009 si 2010, intrucat bacul din acest an se va sustine dupa aceeasi programa ca anul trecut si, de asemenea, modelele de subiecte publicate de Minister coincid cu subiectele din 2009 si 2010.

Puteti descarca subiecte logica si argumentare 2011 de aici.
Mai jos se afla definitiile pentru subiectul III, punctul 1 la logica si argumentare.

Definiţii logică


1.Argumentare – proces de justificare logică a unei propoziţii pe care vrem să o susţinem.

2.Argument – raţionament, dovadă adusă în sprijinul unei afirmaţii.

3.Termen logic –cuvânt/ansamblu de cuvinte ce exprimă o noţiune şi se referă la unul sau mai multe obiecte reale sau ideale.

4.Intensiune – proprietatea/proprietăţile ce caracterizează mulţimea de obiecte cărora se aplică termenul.

5.Extensiune – mulţimea obiectelor cărora se aplică termenul.

6. Definire – operaţie logică de determinare a însuşirilor unui obiect prin care între doi termeni ; respectiv două expresii se introduce un raport de identitate.



7.Subiect logic – în propoziţiile categorice termenul despre care se predică ceva şi care se găseşte între cuantificator şi copulă.

8.Predicat logic – în propoziţii categorice, termenul care se predică despre ceva şi care se găseşte după copulă.

9. Raţionament – înlănţuire logică de judecăţi care duce la o concluzie.


10.Silogism – acea inferenţă în care din două propoziţii categorice care au un termen comun se deduce drept concluzie o altă propoziţie categorică ai cărei termeni sunt necomuni premiselor.

11.Definiţie – v.6

12.Clasificare – operaţie de ordonare a unei mulţimi de obiecte în funcţie de un anumit criteriu.

13.Propoziţie compusă – combinaţie de propoziţii atomare prin intermediul conectorilor logici.

14. Funcţie de adevăr – conectorii logici sunt funcţii de adevăr pentru că valoarea de adevăr ce rezultă prin aplicarea lor este în funcţie de valorile de adevăr ale variabilelor propoziţionale.

15. Negaţie logică – operator monadic ce are proprietatea că schimbă valoarea de adevăr a propoziţiei atomare căreia se aplică.

16. Conjuncţie logică – conector logic binar ce are proprietatea de a fi adevărat numai dacă propoziţiile atomare pe care le leagă sunt ambele adevărate.

17. Disjuncţie neexclusivă – conector logic binar cu proprietatea că este adevărată dacă una din propoziţiile atomare pe care le leagă este adevărată şi falsă dacă ambele sunt false.

18. Implicaţie – conector logic binar cu proprietatea că este falsă doar dacă prima propoziţie atomară este adevărată, iar cea de-a doua falsă, fiind adevărată în rest.

19.Echivalenţă – conector logic binar cu proprietatea de a fi adevărată doar dacă propoziţiile atomare pe care le leagă au aceeiaşi valoare de adevăr.

20.Lege logică – formulă ce este adevărată independent de valorile variabilelor propoziţionale.

21.Formulă contingentă – formulă ce, în funcţie de valorile de adevăr ale variabilelor propoziţionale este uneori adevărată, alteori falsă.

22. Formulă inconsistentă – formulă ce, independent de valorile variabilelor propoziţionale este mereu falsă.

23.Inferenţă deductivă – inferenţă ce poate fi caracterizată drept adevărată sau falsă,

24.Inferenţă inductivă – inferenţă ce nu poate fi carcaterizată în mod adecvat ca fiind validă sau nevalidă ci, drept probabilă sau mai puţin probabilă, concluzia spunând mai mult decât premisele din care a fost obţinută.

25. Inferenţă imediată – inferenţă compusă dintr-o premisă şi o concluzie.

26. Inferenţă mediată – inferenţă caracterizată prin faptul că legătura dintre subiectul şi predicatul concluziei este mediată de un al treilea termen.

27. Inferenţă validă – inferenţă caracterizată prin faptul că din premise adevărate se trag concluzii adevărate.

28. Inferentă nevalidă – inferenţă caracterizată prin faptul că din premise adevărate nu se trag concluzii corecte.

29. Inferenţă ipotetică – inferenţă cu două premise şi o concluzie caracterizată prin faptul că una din premise este o implicaţie iar cealaltă afirmarea antecedentului sau negarea consecventului implicatiei.

30. Inferenţă disjunctivă - inferenţă cu două premise şi o concluzie caracterizată prin faptul că una din premise este o disjuncţie iar cealaltă afirmarea sau negarea unuia dintre termenii disjuncţiei.

31.Inducţie completă – inducţie ce produce concluzii certe din premise adevărate deoarece premisele sunt temei suficient pentru concluzie.

32.Inducţie incompletă – inducţie ce chiar şi atunci când porneşte de la premise adevărate produce doar o concluzie plauzibilă deoarece premisele nu sunt temei suficient pentru concluzie. Ea extinde la o întreagă clasă propriteatea despre care premisele arată că aparţine unora din elementele acelei clase.

33.Inferenţă inductivă slabă – inferenţă inductivă cu grad redus de probabilitate.

34. Inferenţă inductivă tare – inferenţă inductivă cu grad ridicat de probabilitate.

35. Demonstraţie – v.1

36. Teză de demonstrat – propoziţie susţinută printr-o demonstraţie, a cărei concluzie este.

37. Fundament al demonstraţiei – ansamblu de premise (definiţii, axiome, teorii ... ) din care urmează să conchidem teza.

38.Proces de demonstrare - v.1.

39.Demonstraţie intuitivă – demonstraţie ce se bazează pe relaţiile dintre termeni şi propoziţii. Cel mai adesea nu se bazează pe raţionamente complete, ci eliptice, iar uneori cel care le realizează nu este conştient de regulile pe care le aplică.

40. Demonstraţie formalizată – demonstraţie scrisă în limbaj formal bazată pe relaţii exprimate în simboluri.

41.Demonstraţie deductivă – demonstraţie în a cărei desfăşurare nu intervin direct date de experienţă.

42.Demonstraţie inductivă – demonstraţie în a cărei desfăşurare intervin direct date de experienţă.

43. Demonstraţie directă – fie inducţia completă fie deducţia conformă cu formele cunoscute în care se trece dela premise la concluzie.

44.Silogism – v.10.

45.Demonstraţie – v.1.

46.Modus ponendo-ponens – inferenţă ipotetică ce spune că dacă implicaţia între două propoziţii este adevărată şi dacă antecedentul acesteia e adevărat atunci şi consecventul implicaţiei iniţiale e adevărat.

47. Inducţie prin simplă enumerare – formă a inducţiei incomplete în care concluzia reiese din observaţii nesistematice, simple constatări. Are grad redus de probabilitate al concluziei.

48. Inducţie ştiinţifică – formă a inducţiei incomplete în cunoaşterea ştiinţifică. Tinde, prin folosirea sistematică a observatiei riguros organizate şi a experimentului ştiinţific să stabilească dacă ceea ce se repetă aidoma într-un număr mai mic sau mai mare de cazuri este în acelaşi timp necesar.

49. Evaluare a argumentelor – procedeu de verificare a respectării tuturor regulilor şi restricţiilor de validitate ale argumentării.

50. Validitate – acea proprietate a unei inferenţe în virtutea căreia din premise adevărate este imposibil să se tragă o concluzie falsă.

51. Clasificare – v.12.

52. Inducţie completă – v.31.

53. Argumentare –v.1.

54. Demonstraţie – v.1.

55. Inferenţă - procedeu prin care dint-un set de premise se deduce o concluzie.

56. Silogism - v.10

57. Definire – v.6

58. Termen – v. 3

59. Clasificare – v.12.

60. Raţionament inductiv – raţionament prin care se trece de la afirmaţii despre cazuri particulare la o lege sau un principiu general, caracterizat prin gradul de probabilitate al concluziei.

61.Inferenţă deductivă imediată – inferenţă cu o premisă şi o concluzie, ce poate fi caracterizată drept adevărată sau falsă.

62. Intensiune – v.4.

63. Demonstraţie formalizată v.40

64. Premisă – propoziţie luată ca adevărată într-o argumentare.

65. Concluzie – propoziţie susţinută printr-o argumentare.

66. Inferenţă deductivă – v.23

67. Inferenţă nedeductivă – v.24.

68. Extensiune - v.5.

69. Implicaţie – v.18.

70. Tautologie – v.20.

71. Definitor – termen sau expresie ce determină însuşireile definitului cu care se află în raport de identitate.


72.Propoziţie categorică – orice propoziţie în care un termen se afirmă sau se neagă despre un alt termen.

73. Raţionament ipotetic – v.29.

74. Inferenţă deductivă validă – v.27.

75. Premisă minoră – acea premisă a unui silogism în care este prezent subiectul concluziei silogismului.

76. Raţionament – v.1.

77. Operator propoziţional – conector de variabile propoziţionale prin care se realizează propoziţii compuse.

78. Formulă contingentă – v.21.

79.Inferenţă deductivă imediată – v. 61.

80. Raţionament disjunctiv – v.30

81. Demonstraţie directă – demonstraţie în cazul căreia adevărul tezei este de de dedus din adevărul premiselor.

82. Indicator de argumentare - termeni ai limbajului natural ce indică caracterul argumentativ al unui text.

83. Modus ponendo-ponens – v.46.

84. Formulă inconsistentă – v. 22.

85. Premisă majoră – premisă a unui silogism ce conţine predicatul concluziei silogismului.

86. Termen major – termen cu rolul de predicat în concluzia unui silogism.

87. Argument nedeductiv slab - cca. v. 33

88. Modus tollendo-tollens – mod ce spune că dacă implicaţia dintre două propoziţii este adevărată şi dacă consecventul acesteia e falst , atunci şi antecedentul implicaţiei e fals.

89. Termen minor – termen cu rol de subiect în concluzia unui silogism.

90. Termen mediu – termen de legătură, prin intermediul căruia se pun în relaţie ceilalţi doi termeni ai silogismului ; apare în cele două premise dar nu şi în concluzie.

91. Defininens – v.71.

92. Modus ponendo-tollens – spune că dacă este adevărată disjuncţia a două propoziţii, iar una dintre acestea este adevărată, atunci cealaltă este falsă.

93. Lege logică - v.20

94. Echivalenţă – v.19

95. Argument nedeductiv tare – cca. v.34

96. Teză – v. 36

97. Modus tollendo-ponens – spune că dacă este adevărată disjuncţia a două propoziţii iar una dintre acestea este falsă rezultă că cealaltă propoziţie este adevărată.

98. Termen mediu – v.90.

99. Inducţie incompletă – v.32.

100. Propoziţie categorică – v.72

Citeste mai departe...